Vicepreşedintele Comisiei de Învăţământ de la Camera Deputaţilor, Gabriel Zisopol, susţine că o mare parte din amendamentele pe care le-au adoptat marţi deputaţii şi care schimbă radical actuala Lege a Educaţiei Naţionale au fost propuneri venite chiar de la Ministerul Educaţiei.
Una dintre cele mai importante modificări propuse de guvernanţi prevede că rectorii nu vor mai avea dreptul să retragă diplome universitare, cum ar fi cea de doctor, în cazul în care constată că au fost obţinute fraudulos. În Legea Educaţiei, titlul de "doctor" poate fi retras numai de Ministerul Educaţiei, dar, atâta timp cât titlul nu mai este susţinut de o diplomă universitară, el nu mai are nicio valoare.

Responsabilitatea va rămâne în sarcina Justiţiei. Măsura poate fi una care să uşureze sarcina rectorilor, însă va îngreuna şi lungi procesul de retragere a titlurilor universitare obţinute prin falsuri sau plagiat, susţin cei din sistem.
 
Zisopol argumentează modificarea spunând că „rectorul nu are întotdeauna competenţa să ia o decizie corectă în aceste cazuri fiindcă, de cele mai multe ori, nu are studii pe domeniu“. „Mi se pare corect ca diplomele să fie retrase de instanţele judecătoreşti“, menţionează Zisopol, care este şi conferenţiar universitar la Universitatea din Ploieşti.
 

Pe de altă parte, fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu condamnă acest amendament, spunând că reprezintă „încă o (mare) barieră în calea retragerii diplomelor frauduloase“. Funeriu mai spune că tocmai acest drept al rectorilor de a anula titlurile „a făcut ca diplomele din România să mai fie încă recunoscute fără probleme în UE“.
 

Responsabilitate mai mică pentru rector
 
Cornel Antal, fostul rector de la Universitatea din Oradea, care în 2009 a anulat 46 de diplome obţinute ilegal de absolvenţi italieni, susţine că măsura ar putea veni în sprijinul rectorilor.
 
„Dacă aş fi rector, aş prefera această variantă nouă, e mai puţină bătaie de cap: cei nemulţumiţi nu s-ar îndrepta împotriva rectorului, iar instanţa judecătorească ar putea fi văzută ca fiind mai obiectivă. Din punct de vedere operativ însă, anularea unei diplome în instanţă ar putea dura şi câţiva ani“, este de părere Antal.
 
Şi rectorul Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, Vasile Işan, susţine mutarea responsabilităţii către un judecător, deşi admite că procesul de anulare se va complica şi va dura. „O instanţă nu va lua alte decizii decât cele motivate pe fapte, pe evidenţă. Iar o hotărâre a instanţei oferă credibilitate unei decizii“, explică Işan.
 
Pe de altă parte, fostul şef de la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi de asemenea membru al Academiei Române, Marius Andruh, spune că, „în mod normal, diplomele ar trebui anulate de acea universitate care le-a eliberat“, dar consideră că „este corect ca o instanţă judecătorească să decidă lucrul acesta“.
 
Cât despre CNATDCU, care ţine de Ministerul Educaţiei, un alt amendament propus de Guvern şi adoptat de deputaţi prevede că această instituţie se va ocupa de evaluarea diplomelor universitare, efectuată până acum de ARACIS, care este o agenţie independentă de evaluare a calităţii. Vicepreşedintele Comisiei de Învăţământ spune însă că atâta timp cât evaluarea se face corespunzător, nu contează organizaţia care o face.

 
Facilităţi redate universităţilor
 
Deşi a retras această prerogativă rectorilor, Comisia de Educaţie a acordat o serie de facilităţi universităţilor, cum ar fi eliminarea sancţiunilor financiare pe care ministerul le poate aplica instituţiilor care încalcă legile şi normele etice. Sancţiunile puteau merge până la reorganizarea sau chiar desfiinţarea instituţiei vinovate, însă au fost eliminate şi acestea.
 
Tot ce mai poate face ministerul este să schimbe rectorul universităţii respective. Zisopol menţionează că nu a fost de acord cu acest amendament şi că a propus chiar desfiinţarea specializărilor de la care provin diplomele frauduloase acolo unde s-a demonstrat juridic acest lucru, menţionând că o astfel de măsură i-ar responsabiliza pe universitari.
 
De altfel, şi rectorul de la „Al. I. Cuza“ din Iaşi contestă modificarea, susţinând că „este dreptul finanţatorului de a stabili regulile şi de a sancţiona“.
 
„În România, nu am auzit de vreo astfel de sancţiune, deşi au fost cazuri de încălcări ale legii, aşa că modificarea e o confirmare a stării de fapt“, explică Işan.
 
Un alt amendament important care a fost introdus este acela prin care li se redă universităţilor de stat dreptul de a concesiona patrimoniul lor, adică de a acorda dreptul de folosinţă şi administrare asupra bunurilor proprietate publică ca „aport al universităţii la capitalul social al unei societăţi comerciale, fundaţii sau asociaţii“ unde este acţionar.
 
Zisopol spune că amendamentul a fost propus în vederea descentralizării sistemului, menţionând că nu vede ce universitate şi-ar dori să facă rău patrimoniului naţional.
 
Proiectul aprobat marţi de Camera Deputaţilor va mai suferi însă modificări, după ce va trece şi de Senat, Camera decizională.
 
Fostul ministru al Educaţiei şi preşedintele comisiei de specialitate din Senat, Ecaterina Andronescu, de altfel cea care a semnat Ordonanţa 92 prin care se modifică Legea Educaţiei şi care este dezbătută zilele acestea în Parlament, susţine că încă nu a văzut amendamentele din Camera Deputaţilor, dar spune că „în mod sigur va mai adăuga la ele".
 
"Eu ştiu ce am scris în ordonanţă şi evident că nu mă pot dezice de conţinutul ei. Documentul nu a ajuns încă la Senat, deci încă nu l-am văzut şi nu pot să mă pronunţ. Vă pot spune doar că în mod sigur vom mai adăuga amendamente, fiindcă este şi dreptul nostru, ca membri ai Comisiei de Învăţământ din Senat", a declarat Andronescu. De altfel, şi deputatul Zisopol a declarat că proiectul de lege va mai suferi modificări la Comisia de învăţământ din Senat.

Sursa: adevarul.ro

Sursa foto: dcnews.ro