Universitatea Babes-Bolyai deruleaza un proiect de cercetare a depozitelor de guano

Scris de 

O echipă de geologi de la Universitatea Babeş-Bolyai derulează un proiect de cercetare a depozitelor de guano din câteva peşteri ale României, unele vechi de peste 10.000 de ani, pentru a stabili modificările climatice care au avut loc în diferite perioade de timp.

„Încercăm să facem reconstituiri de paleoclimă şi paleomediu pe baza depozitelor de guano produse de coloniile de lilieci în perioada de maternitate, a căror grosime depăşeşte adeseori doi-trei metri. Practic, cu ajutorul unui carotier se extrag carote din depozitul de guano, care apoi sunt analizate pentru conţinutul de polen, cărbune vegetal, dar mai ales pentru raportul izotopilor carbonului’’, a explicat Bogdan Onac, coordonatorul proiectului.

 

Potrivit cercetătorului, cele mai importante informaţii provin din studiile izotopice şi de polen. Polenul ajunge să se depună în acumulările de guano atunci când apa – pătrunsă de la suprafaţă – transportă grăuncioare în interiorul peşterii. În plus, grăunţele de polen pot să ajungă în guano şi prin intermediul insectelor consumate de lilieci sau chiar din blana acestora. Studiul polenului poate ajuta, astfel, la obţinerea informaţiilor despre vegetaţia care exista în urmă cu câteva mii de ani în regiunea peşterii cercetate.

 

„Relaţia dintre semnătura izotopică a probelor de guano şi climă este una complexă, care poate fi rezumată în felul următor: vegetaţia este consumată de insecte, care la rândul lor reprezintă hrana principală a liliecilor. Semnătura izotopică a carbonului în plante depinde de tipul de fotosinteză, care, la rândul ei este influenţată de cantitatea de precipitaţii, temperatură, conţinutul de bioxid de carbon din atmosferă etc. Ca urmare, semnalul climatic arhivat în vegetaţie este transferat în guano datorită lanţului trofic existent între insecte şi lilieci. În funcţie de insectele consumate de lilieci şi vegetaţia din zona peşterii, în semnătura izotopică a carbonului din guano apar variaţii, care reflectă schimbări climatice (fluctuaţii ale temperaturii şi precipitaţiilor’’, a explicat Ferenc Forray, lector în cadrul Facultăţii de Biologie şi Geologie a UBB.

 

Potrivit oamenilor de ştiinţă clujeni, dacă se studiază izotopii carbonului în această materie organică produsă de lilieci, se poate face o reconstituire continuă privind schimbările de vegetaţie şi climă de la suprafaţă. Analiza izotopilor carbonului se face cu ajutorul unui spectroscop conectat la un reactor de combustie în care materialul organic (guano) este incinerat la 1800 grade Celsius. Bioxidul de carbon care se degajă este direcţionat într-un modul în care, printr-o tehnologie foarte modernă, izotopii carbonului sunt măsuraţi, iar apoi valorile sunt transmise unui calculator.

 

Pentru acest proiect şi mai exact pentru aceste măsurători este folosit un instrument extrem de performant aparţinând UBB, în valoare de aproximativ 100.000 de euro. Echipa de cercetători clujeni încearcă să abordeze depozite cât mai vechi de guano, ceea ce poate fi uneori extrem de greu, atât din cauza accesului dificil la şi în interiorul unor peşteri. Finanţarea pentru acest proiect, în valoare de un milion şi jumătate de lei, este asigurată de Consiliul Naţional de Cercetare Ştiinţifică, urmând ca cercetarea să fie finalizată anul viitor.

 

Sursa: news.ubbcluj.ro

Raisa Iosif

Studentă a Facultății de Drept și absolventă a celei de Științe politice, nu pot funcționa fără cafea și fără a fi mereu ocupată. Sunt fană înrăită a serialelor și ador mâncarea chinezească.

Lasă un comentariu

banner IARNA 300x600

Recomandare

Fose septice la cel mai bun pret.

autonapoca.ro

Ultimele articole

Facebook

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.
Detalii Ok Resping