Activitatea de cercetare a universitatilor: scoasa din anonimat

Scris de 

Se pare că ministrul Mihnea Costoiu consideră că universitățile românești nu fac cunoscute activitățile de cercetare precum ar trebui. Acesta a răspuns la câteva întrebări pe marginea acestei teme. Mediul economic din România nu scoate la competiţie teme de cercetare pentru cel academic, deşi ţara noastră are câteva domenii în care excelează, aşa cum sunt cel al fizicii nucleare sau aplicaţiile din domeniul chimiei, consideră ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu.

Într-un interviu acordat Agerpres, ministrul delegat Mihnea Costoiu explică principalele probleme ale cercetării româneşti, dar şi aşteptările sale de la acest domeniu ştiinţific.

 

- Universităţile şi institutele de cercetare sunt foarte retrase în ceea ce priveşte publicarea în mass-media a rezultatelor muncii de cercetare. Se mulţumesc în rolul de "Cenuşăreasă" care lucrează şi tace?

- Cred că este necesar ca universităţile să-şi facă cunoscută activitatea de cercetare, mai mult decât atât, cred că este în interesul lor. Pentru a-ţi face cunoscută activitatea trebuie să oferi pe piaţă rezultatele muncii tale pentru a fi aplicate. Odată ce investitorii, antreprenorii, companiile vin în universitate, întreabă şi despre această producţie, pentru că cea mai mare problemă a noastră, dar şi în Europa, este acest transfer de cunoştinţe, inovarea, transferul de cunoştinţe din zona teoretică în cea practică. Este o problemă care există şi în România şi este o preocupare a noastră. Eu susţin permanent necesitatea acestui transfer de cunoştinţe. Este obligatoriu, este o condiţie a fiinţării unei universităţi de a transmite cunoaştere, inclusiv rezultatele cercetării.

 

- Regionalizarea României va afecta cercetarea?

- Cred că regionalizarea va sprijini cercetarea, pentru că trebuie să aducem şi universităţile şi institutele aproape de mediul academic şi de comunitate. Ele trebuie să răspundă solicitărilor comunităţii şi ale mediului economic. Sper ca în contextul regionalizării să putem reuşim în acest sens.

 

- Care este cea mai mare problemă a cercetării româneşti?

- Inovarea şi faptul că nu reuşim să atragem în cercetare resursa umană. Pentru a atrage resursa umană, una dintre principalele soluţii pe care le-am oferit sunt proiectele europene, pentru sunt sume extrem de importante în prezent, pe programele POSDRU şi pe POSCCE, care sunt puse la dispoziţia institutelor de cercetare şi a universităţilor pentru a-şi putea aduce resursa umană sau să-şi crească potenţialul de atragere a resursei umane, în special prin aducerea tinerilor. Sunt proiecte de burse doctorale, postdoctorale, cele pentru tineri cercetători, există proiectele de granturi la POSCCE pentru tineri. Este extrem de important să susţinem aceste proiecte şi de aceea mă zbat să realizăm în acest moment rambursările din proiectele europene, în care universităţile au învestit, dar nu şi-au primit rambursările.

 

- Dintre cercetarea academică şi cea din sectorul privat, care consideraţi că se dovedeşte a fi mai performantă?

- În general, universităţile au foarte bună producţie ştiinţifică, măsurată, însă, doar teoretic, prin articole publicate. Noi nu urmărim să facem clasamente despre care este mai performant în cercetare, mediul privat sau cel academic, ci de a aduce universităţile către mediul economic, astfel încât să putem avea aplicaţia, să putem face inovarea. Ai luat o idee pe care ai transpus-o şi încerci să o pui la dispoziţia mediului economic. Dar, şi invers, să poţi să iei tema, mediul economic să spună celui academic ce are nevoie. Aici avem o deficienţă; mediul economic azi nu comandă, nu scoate la competiţie teme, să le spună universităţilor: uite ce mă interesează, această temă pentru procesul meu de producţie; mă interesează să studiez acest subiect. Trebuie o relaţie biunivocă.

 

- Cât de strânsă este legătura dintre CDI (cercetare-dezvoltare-inovare) şi PIB?

- Este un subiect foarte interesant şi foarte amplu. O să vă dau o singură perspectivă: eu cred în şansa României, care să vină din cercetare-dezvoltare. Cred în această şansă, voi continua să sprijin şi activitatea privată în cercetare. La începutul acestui an am reuşit să-i convingem pe partenerii noştri de la Ministerul Finanţelor şi pe cei externi, apoi am modificat Codul fiscal, crescând deducerile fiscale pentru activitatea de cercetare, de la 20% la 50%. Pe de altă parte, s-a lărgit foarte mult gama de activităţi de cercetare pentru care se aplică această deducere, tocmai pentru a reuşi să creştem o industrie, un domeniu ce, ulterior, să aducă venituri la bugetul de stat. O măsură bună în acest sens a fost luată în anii 2000-2004, cu susţinerea industriei software din România, care a ajuns una dintre cele mai puternice din Europa şi este meritul măsurilor fiscale ce au menţinut în România aceste activităţi şi au consolidat această ramură.

 

- Cercetarea românească este încorsetată de priorităţi ale celei europene sau are un grad ridicat de independenţă?

- Sunt câteva cerinţe europene pentru acea cercetare care aplică, care doreşte să ia bani din fonduri europene şi sunt nişte condiţionalităţi pentru mai multe programe. În România vorbim despre două dintre cele mai cunoscute programe, POSDRU şi POSCCE, dar în Europa există mult mai multe programe şi dacă cercetarea românească doreşte să aplice aceste programe este încorsetată de nişte constrângeri: trebuie să aibă nişte raportări la un anumit timp, trebuie să pregătească nişte documente. Dar nu cred că problema noastră în acest moment este încorsetarea europeană, ci imobilitatea noastră, care cred că este o altă problemă. Dar să ştiţi că foarte multe institute şi universităţi au reuşit să facă performanţă, nu per ansamblu, ci pe domenii bine definite. Uitaţi ce se întâmplă la Măgurele cu laserul, la Politehnica din Bucureşti cu aplicaţia extraordinară de chimie, la Universitatea Politehnica din Timişoara cu aplicaţiile pe care le au în zona materialelor. Sunt rezultate foarte bune şi cercetări extrem de bune, recunoscute pe scară largă.

 

- Se vinde cercetarea românească?

- Deocamdată, nu avem produse foarte multe. Ceea ce reuşim să facem se vinde, şi se vinde foarte bine. Se vinde repede, nu foarte scump, pentru că trebuie să ştim să şi vindem. Ca domenii: cercetarea în fizică-chimie, în fizica nucleară, nu doar de pe platforma de la Măgurele, mai sunt rezultate foarte bune la Institutul "Petru Poni" din Iaşi, la Comoti Bucureşti, sunt multe institute care reuşesc şi câteva universităţi cu performanţe foarte bune.

 

- Este atractivă cercetarea românească pentru străini?

- Privite generic, cercetarea românească nu are domenii atractive pentru străini, dar privite pe temele pe care le-am amintit sunt extrem de atractive. Faptul că avem domenii excepţionale, astăzi, la Măgurele, spre exemplu, este o competiţie extraordinară a cercetătorilor, în special a celor din străinătate, pentru a veni să participe la acest proiecte. Există competiţii importante, dar nu am creat acea masă critică necesară, nu avem suficient de mulţi oameni care să se întoarcă sau să intre în cercetarea românească.

 

- Ce veşti mai avem de la oamenii de ştiinţă români de la CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare - n.r)?

- Sunt foarte mulţi oameni de ştiinţă români la CERN, dar, din nefericire, de la CERN nu reuşim să întoarcem suficienţi bani, atât cât România contribuie. Este o preocupare a noastră, în dorinţa de a vedea cum reuşim ca România să câştige de la CERN. Tinerii oameni de ştiinţă români, în special doctoranzi sau post doctoranzi, sunt foarte apreciaţi, dar dincolo de mobilitatea şi de participarea lor la aceste programe, România trebuie să câştige mult mai mult şi aceasta este, de asemenea, o temă pe care o avem în momentul de faţă în negocierile noastre europene.

 

 

Sursa: edumanager.ro

Sursa foto: .tvrnews.ro

Rada Bogdan

Sunt Content Writer la Campuscluj.ro. Iubesc distracția și dansul. Ador ciocolata și ceaiul verde și îmi plac la nebunie comediile.

Lasă un comentariu

banner IARNA 300x600

Recomandare

Fose septice la cel mai bun pret.

Mobilier Dormitor pentru bugetul tau.

Mergi la sigur cu Taxi Transfer London.

autonapoca.ro

Ultimele articole

Facebook

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.
Detalii Ok Resping