2. Popularitatea acestui joc a dus la productia comerciala de palete de tenis de masa, primele fiind confectionate din pielea uscata a diverselor animale, intinsa pe un cadru de lemn. Manerul era lung, de 30-40 de cm, iar capul paletei, cu cele doua piei intinse de o parte si de alta, semana cu o mica toba, producand sunete de diferite inaltimi. Acest lucru a facut ca jocul sa fie cunoscut in mod popular ca „ping pong”, dupa sunetul produs de aceste palete.

3. Termenul „ping pong” a fost inregistrat ca marca oficiala a fratilor Hamley in Anglia si Parker in America, la inceputul secolului al 20-lea, sub numele caruia au fost comercializate instrumentele necesare jocului. Seturile altor producatori au folosit termenul liber de „tenis de masa” sau variatii ale acestui termen precum: Parlour Tennis, Indoor tennis, tenis de salon etc. Au fost insa si alte incercari de denumire, printre care whiff-waff (inregistrat de Slazenger & Sons), pim-pam (in Franta), Gossima (inregistrat 1891 in Londra). O colectie a primelor instrumente de joc se poate vizualiza in cadrul muzeului de tenis de masa a federatiei internationale, piesele expuse fiind adunate de catre membrii acesteia.

4. Primele mingi erau produse din pluta sau cauciuc, invelite adesea intr-o plasa textila sau carpa, pentru a nu zgaria suprafata mesei. In 1902 mingea de celuloid a fost introdusa de catre James Gibb, inginerul descoperind-o intr-una din excursiile sale in America si considerand-o perfecta pentru jocul de tenis de masa.

5. Intre 1920 si 1950 jocul de tenis de masa a fost interzis in Rusia pe motiv ca ar slabi vederea jucatorilor.

6. Dupa declinul popularitatii jocului de ping pong, ca urmare a primului razboi mondial, a urmat o perioada de refacere. Au fost formate mai multe asociatii de tenis de masa si, intr-un final, in 1926 s-a alcatuit o federatie internationala (ITTF), pentru incurajarea competivitatii, marcandu-se astfel inceputul epocii moderne ale acestui sport. Tot in acelasi an s-a organizat primul Campionat Mondial de Tenis de Masa, castigat de catre maghiarul Roland Jacobi.

7. Primele meciuri oficiale de tenis de masa aveau o perioada foarte extinsa de joc, putand dura chiar ore in sir. Acest lucru se datora atat echipamentului folosit cat si a regulilor de joc, ce avantajau jucatorii defensivi ce asteptau sa inscrie pe greseala adversarului. Punctul culminant a fost atins in 1936 cand in meciul dintre romanca Paneth Farcas si poloneza Alex Ehrlich scorul era inca 0-0 dupa aproape 2 ore de joc! Drept urmare ITTF a decis sa impuna anumite limite de timp, regulile fiind mai apoi imbunatatite periodic.

8. Intre 1950 si 1955 campioana mondiala la tenisul de masa feminin a fost romanca Angelica Rozeanu. Fiind considerata de multi ca fiind una dintre cele mai de succes jucatoare de tenis de masa, Angelica Rozeanu a inceput sa practice acest sport de la varsta de 8 ani, castigand 4 ani mai tarziu, in 1933, cupa Romaniei. A fost campioana Romaniei la tenis de masa feminin intre 1936 si 1957. Pe plan international, Rozeanu a adunat 17 titluri si 12 medalii de argint si bronz, fiind ultima castigatoare non-asiatica a titlului de campioana mondiala.

9. Suprafata paletelor de tenis de masa era la inceput fie din lemn simplu sau pluta, fie acoperita cu piele de animale sau smirghel. Ca urmare a campionatelor mondiale si a cresterii competivitatii, paletele au inceput sa evolueze, fiind deseori acoperite cu cauciuc zimtat sau burete. La inceputul anilor `50 a fost introdusa o noua tehnologie pe piata europeana, tehnologie ce sta la baza paletelor moderne. Astfel, paletele de lemn acoperite cu burete si cauciuc au devenit foarte populare, fiind si mult mai rapide. Acest lucru a dus la cresterea intensitatii jocului, meciurile devenind mai agresive si mai spectaculoase.

10. In 1988 tenisul de masa a fost introdus ca disciplina la jocurile Olimpice pentru prima data in istorie. In 2012 la Londra a fost in topul celor mai urmarite competitii sportive. Ca urmare a faptului ca jocul a devenit din ce in ce mai rapid si in consecinta mai greu de urmarit de catre spectatori si telespectatori, ITTF a decis sa impuna anumite reguli pentru a incetini jocul. Acestia au decis ca mingea de ping pong sa aiba diametrul de 40mm in loc de 38mm iar jucatorilor le-a fost interzisa folosirea de adezivi speciali ce mareau viteza paletelor.

Sursa foto :raidentech.com