Interviu Ec. Dr. Ing. Mihai Talpos : Despre antreprenoriat si finantarea afacerilor

Scris de  Dec 17, 2013

Ec. Dr. Ing. Mihai Talpoş este antreprenor şi fondator al Talpos & Partners - firma de training şi consultanta in afaceri. Are o experienta de peste 3 ani in top management de societati comerciale sau grupuri financiar – bancare şi 10 ani experienta in managementul structurilor de tip ONG. L-am cunoscut pe domnul Talpos cu ocazia participarii la seminarul interactiv : Solutii Practice de Finantare a Afacerilor şi domnia sa a avut amabilitatea de a ne oferi un interviu :

1. Domnule Talpoş aveţi o experienta vastă în domeniul ONG-urilor, consideraţi că studenţii trebuie să facă voluntariat în perioada studenţiei pentru a se pregăti pentru câmpul muncii?

Înţelepciunea Zen ne spune că „nimic nuTREBUIE făcut, totul fiind doar o chestiune de alegere”. Avem de-a face cu o situaţie similară şi în cazul voluntariatului, pentru că nu găsesc că există o condiţionare absolută între voluntariatul studenţesc şi accesul în câmpul muncii.

 

Cu toate acestea, ca o persoană care şi-a început voluntariatul încă din ultimul an de liceu, cred cu tărie că o astfel de alegere (a voluntariatului) poate fi extrem de benefică pentru tinerii care mai târziu îşi vor dori să intre în câmpul muncii.

 

Pentru mine voluntariatul în anii studenţiei a însemnat şansa de a-mi dezvolta capacităţi organizatorice şi de comunicare deosebite, care mai târziu m-au ajutat foarte mult în cariera profesională. În calitate de tânăr voluntar într-o organizaţie de tineret care a dezvoltat proiecte ce au devenit etalon pentru mişcarea de tineret din România anilor 1990 (Organizaţia Democratică a Tineretului “Maris”), am activat deopotrivă ca şi coordonator de tabere de arheologie, lector sau consilier “psi”, toate aducându-mi un plus cât se poate de important de experienţă şi cunoaştere.

 

Mai târziu, din postura de angajator, am încercat să ţin cont (atunci când parcurgeam CV-urile candidaţilor) de prezenţa experienţelor de voluntariat în biografiile tinerilor care se înscriau pentru interviuri de angajare. Pot spune că, aproape de fiecare dată, tinerii care avuseseră parte de “şcoala voluntariatului” aveau prestaţii peste medie, atât la interviurile de angajare, cât şi în activitatea profesională ulterioară angajării.

 

Ca atare, am convingerea că voluntariatul în perioada studenţiei poate ajuta la formarea de caractere puternice, care mai apoi să se armonizeze cu însuşirile necesare în dezvoltarea bunilor profesionişti, indiferent de domeniul pe care aceştia l-ar îmbrăţişa.

voluntariat

2.  Aveţi deasemeni un background în domeniul bancar, sfătuiţi tinerii care au nevoie de capital pentru un start up să apeleze la bănci?

Ca fost consilier psihologic, căci v-am mărturisit deja că am făcut şi acest lucru în anii de studenţie, am fost învăţat că nu este indicat să oferim sfaturi nimănui. Ca atare, chiar şi după doisprezece ani de activitate în sectorul financiar-bancar, mă feresc să dau sfaturi în astfel de privinţe. Mă limitez la a expune o părere personală.

 

Ei bine, în materia creditelor această părere personală pleacă de la o constatare simplă, pe care cred că o putem face cu toţii, şi anume aceea că instabilitatea mediului macroeconomic, dar şi instabilitatea legislativă, constituie în ţara noastră principalele impedimente pentru buna desfăşurare a activităţii agenţilor economici în general şi a societăţilor nou înfiinţate, în special. Va asigur însă că aceleaşi fenomene afectează şi băncile, deoarece în condiţii mult prea puţin predictibile, băncile nu acordă foarte multă credibilitate planurilor de afaceri ce stau la baza creditării start-up-urilor.

 

Instituţiile de credit, prin natura lor, sunt entităţi mai puţin dispuse să îşi asume operaţiuni riscante, ca atare îşi iau măsuri de precauţie constând în solicitarea de garanţii solide, practicarea unor regimuri de dobânzi şi comisioane în acord cu gradul de risc asumat etc.

 

Se ajunge astfel, în special în raporturile cu antreprenorii aflaţi la început de drum, ca solicitările băncilor să depăşească (în multe situaţii) posibilităţile întreprinzătorilor. Soluţia în astfel de cazuri poate veni printr-un efort combinat, al principalilor deţinători de interese: statul şi băncile.

 

Experienţe de dată recentă din România confirmă valabilitatea acestei afirmaţii, programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor aparţinând întreprinzătorilor tineri (S.R.L.-D) fiind un exemplu elocvent în acest sens. Programul dezvoltat de către Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, împreună cu CEC Bank, presupune acordarea de către stat a unei alocaţii financiare nerambursabile reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro, din valoarea totală a cheltuielilor presupuse de planului de afaceri şi completarea alocaţiei respective printr-o cofinanţare, acordată de către CEC Bank, sub formă de credit. În acest caz, pe lângă ajutorul financiar nerambursabil, statul intervine în sprijinul tinerilor antreprenori şi cu garanţii acordate de Fondul Naţional de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii dar şi cu o serie de facilităţi de ordin fiscal, ce vizează scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente unui număr de cel mult patru salariaţi, angajaţi pe perioada nedeterminată.

finantare de la stat srl d

Cred aşadar că tinerii care au nevoie de capital pentru a demara o afacere merită să dea atenţia cuvenită unor astfel de programe, dezvoltate de către stat în colaborare cu băncile şi care vizează stimularea spiritului antreprenorial al tinerilor. De cele mai multe ori, aceste programe au la bază o serie de politici publice de relansare şi / sau dezvoltare economică, ce pot schimba paradigma potrivit căreia accesul la creditarea de tip start-up este “sublim, dar lipseşte cu desăvârşire”.

 

Şi ca să închei cu subiectul creditelor pentru tineri, cred că merită să le atragem atenţia acestora asupra înţeleptelor cuvinte pe care poeta italiancă Maria Luiza Spaziani le spunea cu mulţi ani în urmă: „aminteşte-ţi să nu pui în bancă viaţă ta”. Aş spune că aceste cuvinte sunt cât se poate de valabile şi astăzi.

 

3. Care ar putea fi alte posibile surse de finanţare?

Am răspuns pe larg la această întrebare în cadrul cursului intitulat „Soluţii practice de finanţare a afacerilor”, care s-a desfăşurat la Cluj-Napoca în prima săptămână a lunii decembrie 2013. Cursul a fost organizat sub egida Griffiths School of Management, Soluţii Avansate SRL, în colaborare cu Talpoş & Partners SRL şi a permis o utilă trecere în revistă a principalelor soluţii de finanţare pe care antreprenorii le au la dispoziţie, indiferent de stadiul de viaţă la care a ajuns demersul lor de afaceri.

 

Subliniam, în cadul cursului, că ţine de tinerii antreprenori să se informeze cu privire la principalele instrumente şi mecanisme de finanţare a afacerilor, reducând astfel şansele perpetuării comunicării defectuoase care există astăzi între instituţiile financiar-bancare şi consumatorii de credite. Această comunicare defectuoasă survine, după părerea mea, pe fondul nivelului redus de instruire economică în general (şi bancară în special), al antreprenorilor dar şi pe fondul pregătirii profesionale încă deficitare (ca medie pe industrie bancară), a personalului instituţiilor de credit din România.

Mihai Talpos

Astfel, pe de o parte, mulţi antreprenori cu necesităţi reale de finanţare nu apelează la instituţiile financiar-bancare din teamă sau necunoaştere iar, pe de altă parte, continuă să existe instituţii financiar-bancare care nu ştiu încă să îşi consulte clienţii, de o manieră profesionistă, cu privire la variantele de finanţare cele mai potrivite pentru afacerile lor. Soluţia într-un astfel de context o pot reprezenta consultanţii independenţi sau brokerii de credite, care pot media eficient dialogul precar ce are loc între instituţiile financiar-bancare şi antreprenorii consumatori de credite.


Cu referire la soluţiile de finanţare pretabile pe durata primului stadiu de viaţă al unei afaceri (iniţierea), au fost prezentate în cadrul cursului mai sus menţionat (pe lângă creditele de tip start-up) şi o serie de soluţii de finanţare care încep să capteze din ce în ce mai mult interes în rândul publicului avizat din România. Aş menţiona aici doar: crowdfunding-ul şi business angels, care reprezintă două forme “inteligente” de obţinere a surselor de finanţare necesare pentru ca o idee de afacere să fie pusă în aplicare şi crescută.

 

4. Ce posibilităţi de dezvoltare oferă Clujul tinerilor ce doresc să ştie mai multe despre antreprenoriat?

Cred că principalele atuuri ale municipiului Cluj-Napoca în general, nu numai în ceea ce priveşte antreprenoriatul, se leagă de caracterul sau de centru universitar şi oraş al serviciilor.


În acest context, întreprinzătorii tineri şi dinamici care doresc să afle mai multe despre antreprenoriat pot găsi în urbea de pe malul Someşului numeroase entităţi care îi pot sprijini în a se informa şi pregăti pentru intrarea în lumea afacerilor.

 

Între aceste entităţi, aş menţiona:

- facultăţile cu profil economic şi de business (ex: FSEGA, Facultatea de Business),

- cluburile de afaceri (ex: Clubul Întreprinzătorului Român, proiect inţiat de către Banca Transilvania, o bancă clujeană);

- clustere pe diverse domenii de activitate (ex: Clusterul IT, cel clujean fiind cel mai mare din România);

- incubatoare de afaceri / hub-uri (ex: Cluj Hub);

- camere de comerţ (ex: Camera de Comerţ Româno-Maghiară; Camera de Comerţ şi Industrie Cluj etc);

- asociaţii de promovare a relaţiilor economice bilaterale dintre ţări (ex: Open Bridge Consortium, pe linia România – Coreea);

- ligi ale întreprinzătorilor (ex: Liga Întreprinzătorilor Români);

- asociaţii patronale (ex: Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj);

- forumuri de afaceri (ex: Deutschsprachige Wirtschaftsclub Nordtransilvanien) şi lista ar putea să continue.

cluj hub

Dacă la toate acestea adăugăm şi programele de educaţie formală şi / sau informală în domeniul antrepreoriatului pe care diverse companii de consultanţă şi training le dezvoltă la Cluj-Napoca (ex: programele Soluţii Avansate SRL, organizate în colaborare cu Griffiths School of Management şi Talpoş & Partners SRL sau programele CPADDD) cred că putem conchide că tinerii stabiliţi în arealul municipiului Cluj-Napoca au şansa de a avea acces la o educaţie antreprenorială de calitate, care le poate aduce avantaje considerabile, în timp.

 

5. Enumarati câteva evenimente din Cluj pe care niciun tânăr ce visează să devină antreprenor nu ar trebui să le rateze.

Consider că pe agenda oricărui tânăr student care doreşte să iniţieze o afacere ar fi bine să se afle festivalurile studenţeşti de antreprenoriat. După părerea mea aceste evenimente pot fi extrem de utile unui tânăr aflat la început de drum în afaceri, pentru că reprezintă o bună ocazie de a valida o idee de afacere, alături de specialişti practicieni, care de obicei formează comisiile de jurizare.


În calitate de membru al unor astfel de comisii de jurizare, atât în cadrul Festivalului Studenţesc de Antreprenoriat organizat în anul 2012 de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, cât şi în cadrul festivalului organizat în anul 2013 sub egida Griffiths School of Management, am putut constată faptul că participarea studenţilor la astfel de evenimente le aduce acestora numeroase avantaje, precum: familiarizarea cu tehnicile de concepere a unui plan de afaceri; accesul la feedback profesionist cu privire la calitatea planului de afaceri şi a ideii de afacere şi, nu în ultimul rând, oportunitatea de a intra în contact cu potenţiali investitori, de multe ori practicienii aflaţi în comisiile de jurizare putându-le facilita legături şi contacte utile în acest sens.


O poveste de succes din această categorie este cea a unei echipe de studenţi ai Facultăţii de Management a Universităţii Emanuel din Oradea, care a reuşit nu numai să ia un premiu consistent în cadrul Festivalului Studenţesc de Antreprenoriat desfăşurat vara trecută în cadrul universităţii lor ci şi să convingă un investitor să finanţeze ideea lor de afaceri. Respectiva idee viza dezvoltarea unui e-business adresat pieţei Statelor Unite ale Americii şi este acum în plin curs de punere în aplicare, echipa de proiect lucrând la dezvoltarea platformei web necesare.


Tot în categoria evenimentelor pe care tinerii antreprenori ar fi bine să le aibă în vedere aş include şi conferinţele, seminariile sau sesiunile interactive organizate de către diverse entităţi educaţionale şi de sprijin, cu scopul de a facilita dialogul între antreprenorii debutanţi şi oameni de afaceri consacraţi dar dispuşi să împărtăşească din experienţele lor. Participând la astfel de evenimente, tinerii antreprenori îşi vor putea forma o cultură antreprenorială solidă, dobândind atât un grad ridicat de toleranţă pentru eşec (extrem de important în orice demers de afaceri) cât şi un apetit considerabil pentru succes.

 

6. Te naşti cu spirit antreprenorial sau îţi poţi dezvoltă calităţile necesare pe parcurs? (Câteva exemple dacă se poate)

Chiar dacă spiritul antreprenorial ne este dat de Dumnezeu, fructificarea lui este doar o opţiune a fiecăruia dintre noi. Aşadar ţine de noi să cultivăm spiritul antreprenorial cu care suntem înzestraţi şi să începem incursiunea în lumea afacerilor.

 

După părerea mea, setul principal de trăsături care uşurează considerabil drumul unei persoane către antreprenoriatul de succes include în primul rând o bună capacitate de a identifica oportunităţi de afaceri, spirit organizatoric şi, nu în ultimul rând, deschidere faţă de asumarea riscurilor.

 

Este bine de reţinut şi faptul că antreprenorii de succes nu se nasc aşa, ci se formează, după multe eforturi şi experienţe, căci acestea din urmă reprezintă cea mai bună “şcoală de antreprenoriat”.

business plan

La capitolul antreprenori de succes, care au debutat la vârstă studenţiei, probabil cele mai cunoscute exemple sunt cele ale iniţiatorilor unor afaceri care au făcut istorie, pe plan mondial: Bill Gates cu Microsoft sau Mark Zuckerberg cu Facebook.

 

Există însă şi tineri care au dovedit curaj şi inventivitate antreprenoriale la noi în ţară şi chiar în Cluj-Napoca, elocvent în acest sens fiind cazul celor doi studenţi de la Facultatea de Business ai Universităţii Babeş Bolyai, care în calitate de intiatori ai afacerii Unicraft, au câştigat în anul 2012 premiul Business Hall of Fame România pentru cel mai bun produs, constând în felicitări “hand made” pentru bărbaţi.

 

Un alt exemplu de antreprenori clujeni care şi-au început incursiunea în lumea afacerilor încă de la vârste “fragede” este exemplul tinerilor antreprenori (Andrei Dunca şi Sergiu Biriş) care au lansat în anul 2007 platforma www.trilulilu.ro, devenită între timp “youtube-ul românesc”. Cei doi au reuşit vânzarea pachetului majoritar de acţiuni al companiei lor unui investitor francez, care a fost dispus să plătească peste un million de Euro pentru această achiziţie.

 

7.  Ce cărţi de dezvoltare personală aţi recomandă tinerilor antreprenori? Un „must read” din punctul dvs de vedere.

Îmi permit să afirm că pentru un tânăr antreprenor lecturile din sfera cărţilor de dezvoltare personală sunt utile, dar nu suficiente. Cred că pe lângă astfel de lecturi, un antreprenor trebuie să parcurgă şi cărţi de specialitate, cărţi de business, deoarece acestea dezbat aproape toate problemele pe care un antreprenor le poate întâlni, toate riscurile, eşecurile, dar şi împlinirile sau reuşitele la care antreprenorii pot să se aştepte. Citind astfel de materiale, antreprenorul poate învaţa să înfrunte orice dificultate cu mai mult optimism şi curaj.

 

Între cărţile de dezvoltare personală pe care eu le consider utile aş menţiona:

 

- Think out of the box, scrisă de Mike Vance şi Diane Deacon – o carte care odată citită şi aplicată permite antreprenorilor să-şi dezvolte sau îmbunătăţească propria creativitate, deopotrivă personală şi în afaceri.

- De la idee la bani, scrisă de Napoleon Hill – o carte motivaţională, care cultivă o conştiinţa a banilor şi o adevărată filozofie a succesului.

- Cum să înţelegem şi să aplicăm Sun Tzu, scrisă de Pierre Fayard – o carte de gândire strategică, inspirată din opera lui Sun Tzu: „Arta Războiului”, despre care mulţi întreprinzători, politicieni sau militari spun că au făcut din ea o carte de căpătâi.

 

Pe lângă acestea, cred că merită aminite (chiar dacă nu facem trimiteri exacte) şi cărţile care tratează subiecte legate de efectele limbajului pozitiv sau vorbirea în public, ambele extrem de importante pentru antreprenori.

 

Între cărţile de specialitate care pot ajuta antreprenorii să ajungă la înţelegere superioară a actului de conducere a oricărui demers de afaceri, aş menţiona:

 

Crafting and Executing Strategy – The quest for competitive advantage, scrisă de A. Thompson şi A. J. Strickland – o carte de căpătâi în domeniul managementului strategic, care prezintă o viziune sistemică, integratoare, asupra principalelor aspecte implicate de fundamentarea, elaborarea, implementarea şi evaluarea strategiei unei firme.

- Teams at work, scrisă de Suzanne Willis Zoglio – o carte de resurse umane care prezintă elementele esenţiale în atragerea şi motivarea de angajaţi talentaţi. În categoria cărţilor de management al resurselor umane cred că merită amintită şi cartea lui Sultan Kermally: Maeştrii managementului resurselor umane;

- Managementul marketing-ului, scrisă de Philip Kotler – o carte considerată de mulţi manageri că fiind „biblia oamenilor de afaceri” şi care prezintă pe larg metode, tehnici şi principii de management al marketingului. În sfera marketing-ului nu sunt de neglijat nici lecturile care vizează marketingul online (Alan Charlesworth, Richard Gay, Rita Esen, cu lucrarea: Marketing Online) sau marketing-ul lateral (Philip Kotler, cu lucrarea: Marketing lateral, noi tehnici pentru descoperirea ideilor de succes);

 

Deşi lista lecturilor utile unui antreprenor ar putea continua cu multe alte repere, la fel de interesante, din raţiuni de spaţiu şi timp mă voi limita la cele de mai sus, dar nu voi încheia înainte de a menţiona şi o carte pe care am descoperit-o de curând în biblioteca Griffiths School of Management şi care m-a impresionat prin abordarea aparte pe care o are asupra fazelor de evoluţie a unei afaceri: Mario Bruhlmann, Cele zece porunci pentru întreprinzători. Cartea poate fi considerată un ghid pentru orice antreprenor care îşi doreşte iniţierea sau dezvoltarea unei afaceri, urmărind – în permanenţă – respectarea cadrului etic impus de cele zece porunci biblice, extrem de interesant explicitate de către autor.

 

8. Şi dacă suntem un site pentru studenţi : Consideraţi că e suficientă o facultate pentru a avea succes în viaţă sau afaceri?

Atâta timp cât facultatea pe care un tânăr o alege îi crează un mediu potrivit scopurilor sale, cred că îi va fi mai mult decât suficientă. Revenim aşadar la chestiunea legată de alegerile noastre. Dacă alegerile pe care le facem, atât în materia studiilor cât şi în materia carierei pe care o urmăm (angajat sau antreprenor) se leagă de vocaţia şi pasiunile noastre, cred că şansele de succes cresc considerabil.

facultatea de business cluj

Rolul facultăţii este însă foarte important în tot acest proces, de clădire a succesului tinerilor, pentru că în perioada studenţiei, cu muncă şi determinare, tinerii pot dobândi toate elementele esenţiale în atingerea reuşitei: cunoştinţe, abilităţi, experienţă în muncă, capacitate de a lucra în echipa, spirit de iniţiativă etc.

 

O diplomă universitară nu garantează astăzi nici succesul antreprenorial şi nici primirea unui răspuns pozitiv în cadrul unui interviu de angajare. Anii studenţiei însă, dacă sunt folosiţi cu discernământ şi eficienţă, pot să facă diferenţa, pentru că ei permit crearea unui bagaj deosebit de cunoştinţe şi experienţe generate de activităţi diverse precum: studiul individual, voluntariatul, participarea la traininguri, sesiuni de practică studenţească, job-uri part-time etc. Acestea sunt de fapt lucrurile ce îl aduc pe un tânăr mai aproape de succes, atât pe plan profesional, cât şi în viaţă.


9. Un mesaj pentru cititorii noştri?


Planificaţi viitorul, dar trăiţi în prezent!

 

Sursa foto : facebook.com, clujhub.ro, ote.ro

Ultima modificare Miercuri, 22 Octombrie 2014 13:20
Tudor Perian

Pasionat de webdesign si seo. Project Manager la www.campuscluj.ro

articoleplatite.ro

Lasă un comentariu

masuta de cafea din sticla

Recomandare

Fose septice la cel mai bun pret.

autonapoca.ro

Ultimele articole

Facebook

Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.